Nu sunt genul de cititor contemporan care să aprecieze genul young adult atât de mult, deoarece mi se pare plin de ploturi repetitive și clișee, iar faptul că o carte cu o premisă extrem de interesantă ajunge să fie prea puțin explorată deoarece se încadrează sub umbrela YA mă face să stau departe de acest gen.
Uneori, după o lectură grea, însă, câte o carte YA e un dar divin deoarece implicațiile emoționale sunt minime și trebuie să recunosc, majoritatea sunt destul de plăcute, cu sau fără mesaj literar.
Magonia s-a încadrat perfect în tiparul de carte plină de potențial dar deloc exploatată. Asta, pe lângă faptul că am întâmpinat câteva clișee demne de young adult: fata slabă care descoperă că are puteri despre care nu știa până acum, motivul alesului și inevitabila poveste de dragoste.
Magonia spune povestea lui Aza Ray Boyle, o adolescentă de cincisprezece ani care suferă de o boală extrem de rară care o împiedică se respire. Aza începe să vadă lucruri pe care ceilalți nu le văd, corăbii în cer, iar toată lumea pune acest fapt pe seama medicamentelor, însă Aza este pe cale să descopere Magonia, lumea din cer din care aceasta provine cu adevărat și să devină salvatorul acesteia.
Povestea e interesantă. Mie nu mi-a plăcut în mod special, nu am fost dată pe spate de oamenii păsări și de corăbiile din cer și de pirații cerurilor și de păsările magice care stăteau în plămânii oamenilor, dar pot să apreciez că în comparație cu supernaturalul din young adult cu care suntem obișnuiți (vampiri, demoni și din nou vampiri) asta aduce ceva nou și interesant.
Chiar și așa, nu mi-a plăcut felul în care lumea aceasta a cerurilor a fost explorată. Desigur, am primit pe parcurusul cărții câteva informații referitoare la Magonia și la felul cum funcționează lucrurile acolo, însă fie nu au fost suficiente, fie totul a fost prea confuz. Adevărul e că eu ca cititor m-am simțit total străină de Magonia și de tot ce reprezenta aceasta.
Un alt minus a fost felul total eronat în care a fost prezentată suferința generată de boală. Modul prin care își vedea protagonista viața și condiția... deloc autentice.
Personajele, în schimb, au fost okay. A existat diversitate în presonalitățile lor și au fost credibile. Mi-a plăcut latura tocilărească a Azei și a lui Jason, deși cred în continuare că nimeni în lumea reală nu e o mașină de reținut puncte marcate cu „știai că...?” sau numărul pi. Mi-a plăcut, de asemenea, cum a fost tratată romanța în această operă, faptul că între Aza și Jason nu a fost instalove, ci o relație dezvoltată pe parcursul anilor. Jason a fost, probabil, cel mai okay personaj dintre toți pentru că a avut multe de oferit, deși nu a avut un „screentime” mult prea avantajos, însă tot mi se pare tras de păr că un adolescent, oricât de deștept ar fi el, a fost în stare să facă lucrurile ilegale pe care le-a făcut el doar de dragul iubitei sale.
Am apreciat Magonia, nu atât de mult ca alte cărți, însă am apreciat-o și o recomand ca o lectură ușoară.
Această carte a apărut la noi în țară la editura Leda Edge și poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Corint.
Nota lui Andy:
★★★✰✰
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu