luni, 13 martie 2017

Nocturnal Animals

Nocturnal Animals este un film american apărut în 2016 și regizat de către Tom Ford. Acesta este catalogat drept neo-noir, fiind un thriller psihologic.

Filmul o urmărește pe Susan Morrow, directorul unei galerii de artă post-modernă care primește un manuscris realizat de fostul ei soț, Edward Sheffield și intitulat „Nocturnal Animals” (în traducere Animale nocturne).

Subiectul cărții este prezentat în detaliu, filmul oscilând în permanență între realitatea lui Susan și ficțiunea creată de fostul ei soț. Romanul său prezintă povestea lui Tony Hastings care pornește într-o călătorie cu mașina alături de fiica și soția sa. Aceștia sunt opriți de trei localnici care pretind că datorită celor trei călători mașina lor a suferit o defecțiune. Tony se vede incapabil de a-și apăra fiica și soția, acestea fiind răpite, violate și mai apoi omorâte. În anii următori Tony pornește în căutarea răzbunării, blamându-se pentru neputința sa. Citind romanul, Susan retrăiește viața alături de Edward și regretele despărțirii de acesta.

Filmul este unul extrem de promițător și este într-adevăr bine realizat din punct de vedere al regiei și al autenticității, însă acesta promite de la început ceva ce nu întâlnește - aspectul unui thriller psihologic. Deși sunt prezente teme precum regretul, tensiunea familiară și răzbunarea, acestea nu sut valorificate decât în planul fictiv.

Sinceră să fiu, am trăit constant cu impresia că se întâmplă ceva ce noi nu vedem pe ecran și mesajul este, de fapt, unul mult mai profund decât se vede. Modul în care imagistica a fost folosită a oferit filmului o alură misterioasă, promițătoare, însă până la sfârșit. singurul lucru rămas a fost această impresie. Existau atâtea alte posibilități de a oferi filmului un final pe care să-l merite și tot atâtea posibilități de a aduce în prim plan neprevăzutul, însă în final niciun risc nu a fost asumat iar deznodământul mi s-a părut un eșec.


Nu spun asta pentru că mi s-ar fi părut previzibil sau plictisitor în vreun fel, ci pentru că mă așteptam la ceva spectaculos. Finalul a avut sens, într-adevăr. A fost unul autentic, dar lipsit de farmec și deloc impresionant.

Personajele principale au fost jucate de Amy Adams și Jake Gyllenhaal iar interpretarea lor mi s-a părut absolut genială. Filmul a avut câteva momente moarte, însă nu îndeajuns încât să plictisească. Din nou, această impresie ar fi putut fi valorificată în alt mod, însă nu a fost cazul.

Filmul a avut într-adevăr potențial însă nu l-a valorificat așa cum trebuie. Nu am văzut aspectul unui thriller psihologic în adevăratul sens al cuvântului pentru că povestea din realitate nu s-a înfiripat îndeajuns cu lumea fictivă iar finalul a fost unul slab.


Chiar și așa, recomand filmul tutror amatorilor de dramă și mister. Sunt sigură că unii îl vor percepe într-un mod diferit și e posibil să fie mai atrași de poveste decât am fost eu.

Nota lui Andy:
★★★✰✰

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu